Una dintre cele mai grave probleme care au distrus agricultura românească este că proprietatea privată nu e cu adevărat protejată

Autor: Dragos Serban
Publicat la data de 02 Feb. 2011 in: Stiri

Tags: criza alimentara, agricultura romaneasca, agricultura romaniei, proprietatea privata

Una dintre cele mai grave probleme care au distrus agricultura românească este că proprietatea privată nu e cu adevărat protejată, scire Lucian Davidescu în România Libera. Scenariul în care românii vor ajunge iar să sufere de foame pare puţin plauzibil, chiar dacă banca japoneză Nomura pune România pe locul 12 în lume în topul vulnerabilităţii la preţurile alimentelor. România are suficient teren arabil cât să hrănească 80 de milioane de oameni, nu-i aşa?
Nu-i aşa! Vulnerabilitatea este reală şi gravă. Mâncare se va găsi în continuare, problema este preţul ei. În cele mai sărace state UE, România şi Bulgaria, costul alimentelor depăşeşte jumătate din cheltuieli pentru o mare parte a populaţiei. La o scumpire cu 50% a alimentelor, familiile ar trebui fie să dea trei sferturi din venituri pe mâncare, fie să consume cu o treime mai puţin.

O scumpire cu 50% este, într-adevăr, un scenariu extrem dar nu imposibil. Preţurile materiilor prime agricole variază pe bursă de la simplu la dublu, de la un an la altul. Companiile de pe lanţul de producţie absorb o parte din şocurile pe termen scurt, dar nu o vor face la nesfârşit după ce vor constata că se instalează o tendinţă clară.

La nivel mondial, există trei cauze majore ale crizei alimentare: culturile de biodiesel şi bioetanol care revendică o parte din potenţialul agricol, cererea în creştere de produse din carne - care necesită suprafeţe mai mari pentru aceeaşi cantitate de calorii şi calamităţile naturale care anul trecut i-au lovit pe aproape toţi marii producători agricoli.

Teoretic, creşterea preţurilor ar trebui să stimuleze producţia. Să-i încurajeze pe ţărani să cultive iar produse alimentare pe terenurile pe care acum le ţin pârloagă din cauză că nu li se pare rentabil să le cultive. În realitate, s-ar putea ca asta să nu se întâmple. Pentru că România are o problemă în plus. Regimul proprietăţii.

După 20 de ani de tranziţie, două dintre componentele de proprietate au fost parţial reglementate constituţional şi în practica juridică - posesia şi dispoziţia. Al treilea însă, cel mai important, este în continuare neglijat: uzufructul. Nimănui nu-i pasă dacă un ţăran îşi adună roadele de pe proprietatea lui sau o face altcineva. Poliţia ridică neputincioasă din umeri. Mai rău, când un judecător pedepseşte cu ani de puşcărie pe cineva care „a furat o găină că n-avea ce mânca", o mare parte a societăţii vede asta ca pe un exemplu negativ, de „abuz" al justiţiei. În realitate, era probabil ultima găină pe care cineva mai îndrăznea s-o crească, de frica hoţilor care „n-au ce mânca".

Citeste mai mult in Romania Libera

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Setari combine recoltat cereale

Intrebare: ar fi util sa impartasim aici din experienta noastra, a agricultorilor, in privinta setarilor specifice care se fac la masinile agricole, in special la combine, in aceasta perioada a anului. De exemplu, la recoltarea orzoaicei trebuie reglata turatia batatorului intre 800-1000 rot/min, timp in care gratarul va fi pozitionat in pozitia 1 sau 2, la 6-10mm. Extensia gratarului pentru cereale trebuie inchisa.

Raspuns: Am sa va spun in cazul ovazului, cultura la care sunt mereu probleme cu scuturarea boabelor, ca treb... citeste tot raspunsul aici

Comentarii
3 comentarii

dan 2011-02-03 07:22:21

Unde esti tu TEPES DOAMNE !!!!!!!!!!
Vom mai ajunge oare vreodata ca pe timpul lui ?
Sa uiti papornita sau diplomatul si sa le gasesti tot acolo dupa o saptamana !!
Am auzit ca in Emirate se mai poate intampla asa ceva !

Mărin din Băileşti 2011-02-02 15:03:38

În adevăr, nimănui nu-i pasă dacă un ţăran, după ce ară, discuie, seamănă şi prăşeşte de câteva ori cultura respectivă (porumb, floare ,etc), toamna mai recoltează ceva, măcar 10% din producţie. Şi ştiţi de ce? Pentru că i-o fură. Hoţiile greilor bin guvern şi parlament, s-au transmis şi ultimului primărel, din cel mai depărtat cătun. Hoţi, hoţi înrăiţi, de la vlădică, până la opincă .
Oamenii de bine s-au dezgustat, nu le mai vine să muncească în zadar.
Uite eu, am cumpărat 8000 de puieţi de salcăm . Am plătit pregătirea terenului ,1, 5 ha, am plătit o grămadă de bani unor rudari pentru plantarea lor, apoi două praşile. Asta în urmă cu opt ani. Acuma, când pomii au crescut , 10-15cm în diametru, au început nenorociţii să mi-i taie şi să intre cu ciopoarele de capre in ei.
În zadar am anunţat primăria, poliţia, protecţia mediului , ocolul silvic, chiar şi prefectura noastră. Nimeni n-a mişcat un deget.
Şi ca mine au păţit toţi cei care au plantat păduri la noi.
Durerea mare este că acest teren pe care încercăm să-l împădurim, este format din loess, cel mai fin nisip eolian şi odinioară a fost bine împădurit cu salcâm. Solul se fixase. După revoluţie s-a tăiat tot, intr-o veselie şi nimeni nu a mai plantat ceva.Am plantat cea mai bună varietate, Robinia Pseudoaccacia, varietatea Oltenica. Aceasta n-o mai găseşti decât la Ocolul de la Zăval, Dj. Mai au doar câteva exemplare. Oltenica creşte foarte repede şi mai înaltă cu 3-4m decât salcâmul obişnuit.
Atât eu, cât şi câţiva prirten, am fost foarte încântaţi de reânfiinţarea pădurii de salcâm de la Băileşti.
Mare dezamăgire!
Aceeaşi situaţie şi la celelalte culturi. Acum oile pasc grâul şi rapiţa. Am văzut tarlale întregi distruse de oi.
Să nu-mi spuneţi că există firme de pază. Chiar dacă vinzi întreaga producţie şi nu poţi plăti jumătate din taxa lor.
De aftfel, nici n-ar trebui să mă lamentez. În care orânduire socială ţăranul a fost văzut bine? În niciuna!
Mă opresc , deja îmi crescu tensiunea.
Sănătate la toată lumea,
Mărin Ion , din Băileşti, apicultor.

IOVA MIOMIRA 2011-02-02 11:26:24

Pana in prezent nu am primit nici un leu din subventia pe 2010.Am trimis un email la Apia timis , dar nu am primit raspuns.