România rurală şi realităţile europene

Tags: spatiul rural, romania rurala

România rurală rămâne foarte departe de standardele comunitare minime, referitoare la bunăstare şi prosperitate - în ciuda faptului că ţara a intrat de mai bine de patru ani în Uniunea Europeană, transmite corespondentul EFE din Târgovişte, atrăgând atenţia că ţara se află în aceste momente dificile tocmai când Bucureştiul încearcă să intre în spaţiul Schengen şi să-şi asigure stabilitatea în cadrul acestuia, informează Agerpres.
Plecând de la procentul de 55% din cele 21 de milioane de locuitori ai României care locuiesc în zone rurale, unde, în bună măsură lipsesc locurile de muncă şi sistemul sanitar ori cel de învăţământ sunt deficitare, corespondentul EFE îl citează pe profesorul de sociologie Dumitru Sandu, care explică faptul că 'diferenţele dintre România urbană şi România rurală nu s-au redus din vremurile dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu'. El precizează de asemenea că aceste dezechilibre s-au menţinut de la tranziţia spre democraţie şi capitalism, din 1990.

Rata mortalităţii în rândul copiilor - considerată o dată cheie pentru măsurarea calităţii vieţii - în România rurală era de 14 la mie în 2008 - cu şase puncte mai mult decât în mediul urban. Potrivit lui Sandu, 'în cea mai mare parte a UE mortalitatea infantilă este de sub 5 la mie, iar diferenţele dintre zonele rurale şi cele urbane sunt minime'.

Mai mult, mai remarcă EFE, dacă în centrul unui oraş românesc starea lucrurilor se poate compara cu cea din alte localităţi europene, în orice comunitate rurală din România se poate vedea că aici nu a ajuns încă prosperitatea. Străzi neasfaltate, păşuni nearate, căruţe trase de cai pe şosele şi tractoare staţionate - asta se vede în orice zi, de dimineaţă, în vreunul din satele din Dâmboviţa, în sudul ţării. Pe aici sunt greu de găsit şi tinerii, pentru că majoritatea s-au dus să-şi caute norocul în Spania sau Italia.

'Totul e din vremea căderii comunismului', explică Procopie Toma, primarul satului Malu cu Flori din Dâmboviţa. 'Au fost destructurate cooperativele şi terenul a fost împărţit în parcele foarte mici. Cum lumea nu avea mentalitate de întreprinzător, şi bucăţile de pământ rămase pentru cultivat erau extrem de mici, agricultura şi păstoritul care dăduseră de lucru multora s-a transformat într-o activitate de subzistenţă', susţine edilul. Mai mult, 'luptele pentru putere de la începutul anilor 90 au lăsat pe locul doi criteriile de eficienţă pentru restructurarea sectorului agricol, aşa cum s-a făcut în fosta Cehoslovacie sau Ungaria', mai spune Sandu.

Iar slabelor cooperative comuniste, eliminate fără nicio alternativă, li s-a asociat închiderea nu cu mult mai slabei industrii, care fusese menţinută artificial de regim şi crease locuri de muncă pentru localnici în oraşe. Rămaşi fără venituri şi cu un stat care a marginalizat satul, cei mai conformişti şi mai în vârstă au rămas, în cele mai bune cazuri, să supravieţuiască din roadele pământului şi cu ajutorul animalelor rămase, mai notează EFE.

În acest context, emigraţia a fost vreme de ani de zile soluţia pentru mulţi tineri, iar remitenţele trimise de ei acasă au ajutat la ridicarea unor case, precum şi la subzistenţa multor familii. Intrarea ţării în UE a adus cu sine speranţa fondurilor europene, care, după modelul de dezvoltare spaniol, ar fi trebuit să ducă la crearea de locuri de muncă, la ridicarea de spitale, şcoli şi construcţia de şosele. 'Fondurile europene ar putea creşte posibilităţile reactivării sectorului agricol, pentru că încă există teren bun', spune Florin Piclea, director la Crucea Roşie din Neamţ, din una dintre zonele cele mai sărace din ţară. 'Din nefericire, puţini au acces la aceste fonduri (...) şi investiţiile de la stat au scăzut şi ele, din cauza crizei', mai spune primarul Toma.

România a primit 1,6 miliarde de euro din cele 19 miliarde pe care UE i le-a pus la dispoziţie până în 2013 - adică 9% din total. Nu este numai o problemă de corupţie, ci de lipsă de consolidare instituţională în administraţia publică locală şi centrală. Formalităţile şi birocraţia îi sperie pe primari şi pe particulari deopotrivă, pentru că nu au parte de consiliere din partea guvernului, şi renunţă la finanţarea comunitară, concluzionează corespondentul EFE.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Rures. Spațiul Rural și Economia Socială în România
• » România rurală, radiografiată prin prisma transparenţei decizionale
• » Fundatia Soros Romania angajeaza expert in economie sociala in cadrul proiectului Rures - Spatiul Rural si Economie Sociala in Romania
• » Televiziune în spaţiul rural, cu fonduri europene
• » Buzau: proiect parteneriat pentru dezvoltarea zonelor din spaţiul rural, iniţiativă finanţată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole