Rase de porci: porcul de Bazna, rasa romaneasca de porcine
Tags: rase de porci, bazna, porcul de bazna, porc de bazna
Porcii din rasa Bazna au fost creati in localitatea Bazna din Romania, la sfarsitul secolului 19, prin incrucisari intre rasele Berck si Mangalita. Porcii Bazna au talie mijlocie şi o conformaţia corporală caracteristică tipului morfo-productiv mixt. Capul este potrivit de mare, cu profilul uşor concav. Urechile sunt mijlocii purtate înainte şi lateral sau orizontal. Gâtul este scurt, larg şi adânc, bine legat de cap şi trunchi. Trunchiul este de lungime mijlocie, larg, destul de adânc şi aproape cilindric. (foto: Ioan Hutu)
Linia superioară a corpului este uşor convexă. Grebănul este plin şi bine conformat; spinarea şi şalele potrivit de lungi şi largi. Pieptul potrivit de larg, coastele bine arcuite şi flancurile pline, bine întinse. Crupa este potrivit de lungă, largă, uşor oblică şi bine îmbrăcată în musculatură. Şuncile sunt bine dezvoltate dar mai puţin descinse. Membrele sunt mijlocii ca lungime, suficient de puternice, animalele au o bună mobilitate. Abdomenul este ceva mai mare decât la alte rase, consecutiv alimentaţiei care cuprinde şi furaje suculente (sfeclă, cartofi, napi etc), şi prezintă pe partea inferioară 12 sfârcuri aşezate simetric.
Culoarea caracteristică rasei este neagră, cu brâu alb care înconjoară trunchiul în dreptul spetelor, cuprinzând şi membrele anterioare. Lăţimea brâului alb variază de la câţiva cm până la 30-40 cm. Trecerea de la brâul alb la culoarea neagră se face printr-o zonă fumurie, datorită pielii pigmentate şi părului nepigmentat, zonă caracteristică tuturor raselor negre cu brâu alb. La unele exemplare, culoarea albă se întâlneşte şi la extremităţile membrelor posterioare, rât şi vârful cozii, particularităţi de culoare preluate de la rasa Berk. Părul este suficient de bogat, neted sau uşor arcuit, cu lungimea medie de 4 cm şi de culoare caracteristică zonei pe care creşte. Brâul alb este dominant faţă de culoarea neagră şi roşie, şi este recesiv faţă de culoarea albă. Un număr redus de exemplare sunt de culoare complet neagră sau cu capul negru şi restul alb; acestea se exclud de la reproducţie.
Prolificitatea rasei este bună, cu o medie de 9,5 purcei la o fătare, din care înţarcă cca. 8 purcei. Capacitatea de alăptare a scroafelor este bună, de cca. 38-42 kg. Longevitatea productivă este remarcabilă: 8-12 fătări/viaţă. Purceii au 14-15 kg la înţărcare, care se face la vârsta de 2 luni.
Precocitatea este mediocră. Tineretul porcin se introduce la reproducţie la vârsta de cca. 10-11 luni, ajungând la dezvoltarea completă de adult la vârsta de 3 ani. Sporul mediu zilnic de greutate realizat în perioada de îngrăşare este de 550-600 g, cu un consum specific ridicat, de 5-5,5 U.N. Tineretul se pretează şi la îngrăşarea timpurie pentru carne, cu o greutate la sacrificare de 90-110 kg, dar fiind o rasă mixtă cele mai bune rezultate se obţin la îngrăşarea până la greutatea de 140-160 kg, când rapotul carne:grăsime în carcasă este de 1,3-1,4 : 1.
Rasa Bazna este adaptată la condiţiile naturale de creştere din aria sa de răspândire. Este puţin pretenţioasă la condiţiile de întreţinere şi valorifică bine cele mai variate surse de hrană: păşune, rădăcinoase, cartofi, porumb, resturi menajere etc. Animalele sunt rezistente, putând fi crescute în sistem extensiv şi semiintensiv.
Prof. Dr. Emil Sas, Asis. Dr. Ioan Hutu
ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei
Recoltarea marcotelor in pepiniere
Intrebare: Va rog sa imi dati detalii despre recoltarea marcotelor in pepiniere.Raspuns: ObÅ£inerea marcotelor are loc în ÅŸcoala de marcote. Terenul destinat se fertilizeazÃ... citeste tot raspunsul aici
Articole conexe:
- » Rase de porci: PIC Romania a lansat pe piata romaneasca vierul terminal PIC 426 Performer
- » Vacile din rasa Sura de stepa si porcii Bazna, in pericol
- » Cum au "emigrat" cu success bivolul de Transilvania si porcul negru de Bazna
- » Rase de porci oferite de ROMSUINTEST PERIS
- » Rase de porci: Marele Negru
Ultima ora
- » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
- » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
- » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
- » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
- » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole
Comentarii
2 comentarii
nel cleja 2010-06-24 02:19:05
o tara de nebuni aveam porcul bazna careare calitati gustativeale carnii incomparabil mai bune decat al raselor de carne exemplific; perselarea marmorarea fragezimea gustul culoarea miros aspect etc momentan multe din ac calitati nu mai conteaza normal ...?totul este pur comercial ex ;un porc cu slanina de 8mm si 120 kg este mult mai rentabil pt abator ? decitun porc cu slanina de 30 mm daca presupunem ca porci au 75 kg fiecare in carcasa dupa sacrificare acela care are mai putina slanina renteaza pt abator sau la piata comparativ cu celalalt chiar daca calitatile carnii sunt superioare la cel cu grasime problema este ce face abatorul cu grasimea slanina de la acest rationament pleaca toate legile care clasifica carnea de porc mai ales in comunitatea eur daca lasau porcii din gospodarii sa se sacrifice in abatoarele din tara nu se mai vindeau produsele din carne si carnea adusa din import si asa ar fii supravietuit cate 2 -3 abatoare mici care valorificau porci din gospodarii aproape in fiecare orasel si chiar in unele comune dar iau obligat pe toti sa respecte legislatia europeana chiar daca aveai un abator mic si deserveai o comuna si satele din jur trebuia sa aduci abatorul la standarde europene adica incaperi multe sa fie flux instalatii si alta tehnologie care treceau de 1000000 1milion euro sau pe aproape iar tu vindeai tot la comuna respectiva marfa oare iti scoteai vreodata investitia in germania poti sa ai 2incaperi si sa vinzi doar pe o raza de 30 km chiar daca nu ai standarde euro asaneau facut sa nu mai tinem porci locali care au alta calitate a carnii cand erau abatoarele mici acum12 ani primeau acelasi pret pe kg ca si porcul de carne si porcul local de grasime ? si se descurcau f b cei cu abatoarele in sua se cauta acum porcul cu slanina mai mare este mai bine platit decat cel fara grasime au ajuns la concluzia asta dupa ce au vazut ca se consuma tot mai putina carne de porc in defavoarea carnii de vita si oaie care acolo se cresc mai mult la pasune in mediu natural si au calitati gustative bune fata de porc care se creste in mediu artificializat astept sugestii tel 0740218702
Generalitati in cresterea porcinelor » Recol 2008-12-30 01:05:00
[...] de porci: porcul de Bazna, rasa romaneasca de porcine: Porcii din rasa Bazna au fost creati in localitatea Bazna din Romania, la sfarsitul secolului 19,...... Judetul Constanta: Parcuri in mediul rural: Primarii din o serie de localitati constantene vor sa [...]