Proprietarii din Vrancea care şi-au plantat perdele forestiere de protecţie a terenurilor spun că au înregistrat o creştere semnificativă a producţiei agricole

Tags: perdele forestiere, culturi rezistente la inghet

Petrică Azoiţei, deţinătorul fermei SC Agroind SA din satul Doaga, Focşani, are în proprietate 720 de hectare de pământ. În 1992 şi 1993 a plantat perdele forestiere de plopi canadieni pe 550 de hectare de teren agricol, cu ajutorul subvenţiilor de la stat. În prezent, producţia sa de porumb, grâu, rapiţă, orz şi soia este cu circa 20% mai mare decât producţia celorlalţi fermieri din zona Vrancei. Oprirea vânturilor puternice este principalul rol pe care perdelele forestiere îl au în protecţia terenurilor agricole.

Defrişarea, cea mai mare problemă a fermierilor
Azoiţei spune că un dezavantaj al acestor fâşii de protecţie constă în atragerea insectelor dăunătoare. „Toate gâzele se duc în pădure. Pentru stropirea plantaţiilor cu insecticide ni s-a tot promis că ni se dă un elicopter, însă nu am obţinut nimic niciodată. Am luat elicopter din banii noştri”, mai spune fermierul.

Cea mai mare problemă a producătorilor însă este defrişarea suprafeţelor plantate cu arbori. „Rromii vin în gaşcă, folosesc telefoanele mobile pentru a comunica între ei, pândesc paznicii şi spun «numai vino aici, că te tai cu toporul». Aşa că defrişează copacii în plină zi, după care noaptea se întorc şi ridică ce-au tăiat ziua”, spune Azoiţei.

Fermierul plăteşte doi paznici, dar în ultima vreme apelează la ajutorul Poliţiei atunci când e pericol de furt. „Poate aşa îi mai speriem. Cu doi ani în urmă, am mers cu Poliţia la cei pe care îi bănuiam că au tăiat copacii, am găsit lemnul în curte şi i-am dat în judecată, au fost nevoiţi să plătească amenda. Poate o să ajungem la un liman cu Jandarmeria silvică pe care vrea statul să o înfiinţeze.

E trist ceea ce vedem în România pentru că planuri pentru combaterea defrişărilor s-au făcut şi în 1991, şi acum cinci ani şi tot nu se materializează”, spune cu regret Azoiţei. Din păcate, el nu este singurul producător care se luptă cu această problemă.

Culturile protejate de copaci rezistă la îngheţ
Grigore Constantin, directorul fermei SC Agroserv Grig SRL din zona Măicăneşti, Focşani, spune că şi pe terenul lui s-a defrişat în mod barbar, lucru care a generat rărirea perdelelor forestiere.

„Nu pot face faţă acestei probleme. Este o realitate pe care n-avem cum să o negăm şi nu ştiu cum se va rezolva. Singura mea mulţumire este creşterea producţiei proprii, care se datorează împăduririlor pe care le-am făcut de-a lungul terenurilor agricole”, spune fermierul.

Citeste mai mult in Adevarul

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Proprietarii care deţin terenuri în zonele ce urmează să intre în programul de acoperire cu perdele forestiere vor primi drept compensaţie 830 lei/hectar în 2009

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole