Mircea Precup, fermierul care vrea vaci Holstein pur la Morăreni

Tags: mures, holstein, morareni

Mircea Precup este cel mai cunoscut copil din din cei patru ai familiei Precup din satul Morăreni, este poreclit Mircea a lui Boicu cojocaru, este consilier local şi totodată unul dintre cei mai respectaţi tineri crescători de vaci de lapte din sat.



Stagiu de pregătire în Elveţia

Mircea este un om foarte ambiţios care toată viaţa a crezut în forţele sale proprii şi s-a luptat pentru a-şi câştiga o reputaţie şi un loc respectat în comunitatea în care trăieşte. După ce a terminat o şcoală profesională la Târnăveni în meseria de croitor, şi-a continuat studiile şi a absolvit un liceu la seral la Deda. Odată văzut cu şcoala terminată şi cu o meserie în mână, a început să muncească ca şi croitor împreună cu tatăl său până în 1994, când nu mai existau comenzi şi cerere de piaţă. Atunci s-a gândit să facă o schimbare în viaţa lui.

Mircea şi-a început exeperienţa profesională cu un stagiu de pregătire de patru luni în Elveţia în domeniul zootehniei care i-a oferit ocazia de a învăţa tehnici noi de prelucrare a laptelui, noi tipuri de produse fabricate din lapte şi să poată implementa întregul proces de organizare a muncii în cadrul unui centru de colectare a laptelui. Pe durata stagiului a participat la toate etapele de prelucrare a laptelui, până la obţinerea produsului finit, începând de la pasteurizarea laptelui, introducerea cheagului şi tăierea laptelui închegat până la scoaterea acestuia, depozitarea, răcirea şi până la ambalarea produselor.



Credit de 15.000 de dolari pentru investiţii

Mircea are 39 de ani, deţine 47 de bovine şi are o producţie de circa 115.000 de litri de lapte anual, locuieşte în casa părintească alături de tatăl său, soţia sa Crina şi este mândru că fiul său Eduard este - la doar 12 ani - un real ajutor în gospodărie. După ce s-a întors în România, Mircea a făcut câteva cursuri printr-o societate de microfinanţare rurală după care tot prin intermediul acestei societăţi a contractat un împrumut de 15.000 de dolari în 1995, bani pe care i-a folosit în construcţia unui grajd şi pentru achiziţionarea de utilaje începând de la tractor, cositoare, prese de balotat şi greblat şi a construit un grajd după model elveţian. ,,Îmi amintesc că numai grajdul m-a costat undeva la 60.000.000 de lei, care pe vremea aceea era valoarea unei maşini Daewoo - Cielo. Am construit grajdiul cu stabulaţie legată cu cuşete individuale de odihnă şi am început cu două vaci, am ajuns la 14, aveam scoşi deja vreo 12.600 de dolari din acel credit, bani pe care i-am folosit la ridicarea construcţiei şi pe când urma să scot ultima tranşă să mai populez adăpostul cu animale, m-am trezit cu animalele şi utilajele sechestrate că nu am mai reuşit să dau 680 de dolari pe trimestru rate”, a declarat Mircea.

Citeşte mai mult în Zi de Zi

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Probleme la suprafata insamantarilor de toamna in judetul Mures
• » Liviu Timar, DADR Mures: Doar pe 15% din suprafetele insamantate in toamna rasarisera culturile, pana la intrarea in iarna calendaristica
• » Centrul de producere a alimentelor tradiţionale de la Saschiz, judeţul Mureş
• » Târgu-Mureş: Taurii de la fermele din Mureş sunt buni de sămânţă pentru vacile din China
• » Mureş: Universitatea Sapientia taie 11 hectare de livadă

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole