Ing. Gavril Crăsnean: Dăunători problemă în culturile de rapiţă

Tags: rapita, cultura rapita, boli si daunatori, tehnologia de cultura la rapita

Rapiţa de toamnă a devenit o cultură foarte importantă la ora actuală, iar dacă stăpânim o tehnologie corectă, de ultimă oră, atunci putem ajunge la producţii performante care să ne satisfacă din punct de vedere financiar. Producţia maximă obţinută la cultura rapiţei a fost de 7 to/ha, prin nerespectarea unor verigi tehnologice, cum ar fi tratamentul seminţei, aplicarea la timp a tratamentelor fito-sanitare în perioada de vegetaţie, producţia se poate diminua cu până la 70%.
Descrierea celor mai importanţi dăunători ai culturilor de rapiţă.
Meligethes aeneus L. – gândacul lucios al rapiţei
Insecta are corpul de 1,5-2,7 mm lungime, oval, convex dorsal şi plan ventral, de culoare verde arămie, albăstruie, cu luciu metalic, sau mat. Marginea anterioarăa clipeului este dreaptă. Antenele sunt formate din 11 articole măciucate, de culoare închisă. Pronotul şi elitrele prezintă o punctuaţie fină şi deasă. Picioarele sunt de culoare brun-roşcată, cele mijloci şi posterioare sunt de culoare neagră. Marginea externă a tibiilor anterioare este fină şi regulat dinţată. Eliotrele nu acoperă pigidiul.

Larva este oligopodă, alb-murdar, capul şi picioarele brun-închise. Dorsal, pe fiecare segment se găsesc câte două petede culoare închisă.

Planta gazdă şi mod de atac. Dăunează atât în stadiul de adult cât şi în cel de larvă. Atacă cruciferele din flora spontană şi de cultură. Adulţi se hrănesc cu organele florale ale florilor încă nedeschise, după atac bobociise uscă şi cad. Larvele atacă organele florale, distrugând arterele, ovarele, polenul şi uneori petalele.

Combatere

Măsuri preventive, respectare asolamentului, strângerea şi distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare, arătura de toamnă, se pot utiliza o gamă largă de insecticide recomandate, cum sunt Decisul 2,5 EC, Mavrik 2 FL etc.

Duşmani naturali

Cel mai de temut dăunător al gândacului lucios este carabidul Clivina fossor Fall, care poate distruge până la 65% din pupele şi larvele gândacului lucios. Perju şi colaboratori mai menţionează ca duşmani naturali cu importanţă economică himenopterele Blachus ruficornis Nees. Şi Eubasus sigalphoides Marsh.

Athalia rosae L. viespea rapiţei
Adultul este de 5-9 mm lungime, de culoare galben portocalie-roşcată, antenele uşor măciucate, formate din 10 articole şi părţile laterale ale toracelui sunt negre. Aripile sunt late, transparente, la bază au culoarea gălbuie, iar la marginile costale şi apicală sunt negre. Picioarele sunt de culoare galbenă, iar tibiile şi tarsele sunt inelate cu negru. Abdomenul este scurt, la mascul rotunjit, iar la femelă se termină printr-un ovipozitor dinţat.

Larva este o omidă falsă. La ecloziune are o lungime de 1,5-2,5 mm şi o culoare cenuşiu verzuie, iar la completa dezvoltare este de 14-18 mm lungime, cu partea dorsală neagră cu reflexe albastre verzui, iar părţile laterale şi ventrale cenuşi-verzui. Corpul este acoperit de un strat ceros subţire. Capul este mic şi de culoare neagră. Segmentele toracice sunt îngroşate mai ales pe partea dorsală, unde prezintă cute. Picioarele toracice sunt de culoare neagră cele abdominale în număr de 8 perechi fiind cenuşii.

Planta gazdă şi mod de atac

Specie oligofagă dăunând cruciferele. Dăunează în stadiul de larvă, se hrăneşte cu mezofilul frunzelor. Frunzele atacate prezintă perforaţiuni ovale cu marginile netede. La atacuri puternice poate cauza defolierea şi uscarea plantelor. În ani de invazie, larvele tinere atacă culturile semincere, unde distrug florile, siliculele şi seminţele în formare. Prag economic de dăunare 2 larve/plantă (Keilbach, 1966).

Combatere

Măsuri preventive, rotaţia culturilor, arătura de toamnă, strângerea şi distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare, fertilizarea echilibrată, înfinţare culturilor în perioada optimă.

Măsuri curative, tratamente foliare aplicate la semnalarea primelor larvce în culturile de rapiţă cu unul din următoarele insecticide, Decis 2,5 EC. Sumi-Alpha 2,5 EC. Fastac 10 etc.

Duşmani naturali

Dintre prădători, T. Perju şi colab. (1985) menţionează ca prădători carabidul Petrostichus vulgaris L, care afectează stadiul de larvă şi de pupă şi dipterele asilide Dismachus fuschipennis Meig, care atacă stadiul de adult.

Entomoscelis adonidis. Gândacul roşu al rapiţei
Adultul este globulos, de culoare roşu- cărămiziu. Pe cap are o pată neagră şi pe spate trei dungi de culoare neagră. Lungimea corpului este de 7-10 mm.

Larva are culoarea cenuşie-neagră iar lungimea corpului este de 11-14 mm.

Planta gazdă şi mod de atac

Dăunătorul are o singură genereţie pe an şi iernează în stadiul de ou, sub bulgări de pământ. Produc pagube, atât în stadiul de adult cât şi în cel de larvă, prin roadere frunzelor şi a plăntuţelor tinere.

Combatere

Măsuri preventive, rotaţia culturilor, arătura de toamnă, strângerea şi distrugerea resturilor vegetale, fertilizarea echilibrată şi respectarea tuturor verigilor tehnologice.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Structura culturilor in sectorul vegetal 2012. Ce s-a intamplat cu rapita?
• » Iata cum arata graul semanat tarziu, dupa ce s-a intors rapita!
• » In judetul Olt, 112.000 ha sunt cultivate cu grau si doar 13.000 ha cu rapita, la aceasta data
• » Statistici buzoiene in sectorul vegetal: 110.00 ha arate si 60.000 insamantate cu grau si rapita
• » Tulcea: Culturile de rapita, afectate de seceta

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole