Elemente tehnologice de care trebuie să țineți cont în cultivarea rapiței

Tags: rapita, cultura rapita, sclerotinia

Rapita este una dintre cele mai importante plante oleaginoase, constituind materia prima in obtinerea biocombustibililor. Rapita este o foarte buna premergatoare pentru toate culturile (exceptie cele care au boli si daunatori comuni) dar mai ales pentru cerealele de toamna. Rapita este putin pretentioasa fata de conditiile pedoclimatice, iar in cazul accidentelor climatice (inghet) cheltuielile sunt recuperate aproape integral, mai putin costurile cu samanta. De asemenea, valorifica bine ingrasamintele administrate, tehnologia de cultura a rapitei nu este complicata si permite mecanizarea completa.
In Romania exista pe piata soiuri si hibrizi cu potential ridicat de productie (4000-5000 kg/ha) cu rezistenta la inghet, boli, scuturare.

Nu in ultimul rand, rapita valorifica bine precipitatiile cazute peste iarna si ajunge la maturitate inaintea instalarii secetelor din vara. Este si o buna planta melifera.

Elemente tehnologice in cultivarea rapitei
Rotatia culturilor: Planta premergatoare trebuie sa elibereze terenul pana la inceputul lunii august, pentru a asigura conditii bune de pregatire a solului si acumularea apei necesare rasaririi. Rapita nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Pe aceeasi sola rapita poate reveni dupa 3 ani.

Sistemul de lucrari ale solului: Sistemul se stabileste in functie de tipul de sol, starea culturala a terenului, umiditatea solului, prioada de timp ramasa de la recoltarea plantei premergatoare pana la semanatul rapitei astfel incat patul germinativ sa asigure conditii optime petru o rasarire uniforma si exploziva.

Maruntirea solului la suprafata nu trebuie sa fie excesiva (prafuita), in special pe solurile cu o structura degradata, intrucat exista riscul formarii crustei. De asemenea, tavalugirea dupa semanat este o lucrare a solului care ne asigura o rasarire uniforma.

Semanatul: Epoca de semanat trebuie sa vizeze ca pana la intrarea in iarna plantele sa parcurga o perioada de calire si sa aiba 8-10 frunze in rozeta care sa protejeze coletul. In anii normali, in general epoca optima se incadreaza intre 20 august – 15 septembrie, in functie de zona de cultura.

Alegerea soiului sau hibridului: Fermierul va tine cont de: productivitate, rezistenta la inghet, rezistenta la scuturare, rezistenta/toleranta la boli si daunatori, lipsa riscului alungirii tijei florifere in cazul unor toamne mai lungi, pretul/ha. Pentru suprafatele mai mari se recomanda cultivarea mai multor soiuri sau hibrizi cu perioade de vegetatie diferite pentru a permite ajungerea la maturitate diferentiat astfel incat sa se evite pierderile la scuturare, pentru cazurile in care se depeseste momentul de recoltare.

Densitatea la semanat: Densitatea reprezinta elementul de baza la realizarea productiei intrucat definitiveaza elementele de productivitate (numar total de silicve, numar de seminte/silicva, MMB), influenteaza in mod direct rezistenta la cadere si sensibilitatea plantelor la boli indeosebi la Phoma. Numarul de plante/mp se stabileste in functie de particularitatile morfologice si biologice ale soiului sau hibridului semanat, de nivelul tehnologic alpicat, respectarea epocii optime de semanat (intarzierea presupune o crestere a densitatii) si dotarea tehnica.

Fertilizarea: Dozele de ingrasaminte la rapita variaza de la o recomandare la alta, de aceea o abordare corecta o reprezinta calcularea dozei de ingrasaminte pentru fiecare sola in functie de productia planificata si gradul de aprovizionare al solului in elemente nutritive, astfel incat fiecare kilogram de ingrasamant chimic aplicat, sa fie valorificat si transpus in sporuri de productie. Productia planificata trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul tehnologiei aplicate si conditiile pedo-climatice ale zonei; in general consumul specific la cultura de rapita este: 50-60 Kg azot, 30-60 Kg fosfor, 40-50 Kg potasiu, 50-60 Kg de calciu, 10-20 Kg sulf la care se mai adauga unele cantitati de microelemente. Astfel, cantitatile de ingrasaminte pot varia intre: azot 80-180 Kg/s.a./ha, fosfor 50-80 Kg s.a./ha, potasiu 60-80 Kg s.a./ha, sulf 30-50 Kg s.a./ha.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Structura culturilor in sectorul vegetal 2012. Ce s-a intamplat cu rapita?
• » Iata cum arata graul semanat tarziu, dupa ce s-a intors rapita!
• » In judetul Olt, 112.000 ha sunt cultivate cu grau si doar 13.000 ha cu rapita, la aceasta data
• » Statistici buzoiene in sectorul vegetal: 110.00 ha arate si 60.000 insamantate cu grau si rapita
• » Tulcea: Culturile de rapita, afectate de seceta

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole