Cine se înfruptă din merele elevilor
Tags: programul fructe in scoli
Producătorii autohtoni se plâng că sunt excluşi dintr-un program finanţat de UE cu 9,6 milioane de euro.
La nivel comunitar se derulează un program care vizează încurajarea consumului de fructe şi legume în rândul copiilor. În spatele unor politici sociale se ascunde, de fapt, un plan de subvenţionare indirectă a agriculturii. De doi ani România a fost inclusă în acest proiect, fiindu-i alocate fonduri substanţiale pentru ca elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani să beneficieze zilnic de un măr la şcoală. În 2009, toţi banii primiţi au ajuns la distribuitori şi importatori, cultivatorii de mere autohtoni neavând niciun avantaj financiar. Astfel banii repartizaţi României ajută economiile altor state, ţara noastră nefiind capabilă să aplice politici coerente prin care atragerea fondurilor comunitare să nu fie realizată doar scriptic.
Pentru ciclul educaţional 2010-2011, valoarea acestui program este de 56.304.418,41 lei (13.405.814 euro, din care 9.659.220 de euro sunt fonduri alocate de UE). Începând cu 1 noiembrie, fiecare şcolar care urmează cursurile gimnaziale ar trebui să beneficieze zilnic de un fruct, acesta fiind termenul de la care produsele sunt distribuite în unităţile de învăţământ autohtone.
Pe lângă implicaţiile sociale pe care le presupune acest program, există şi o componentă puternic economică, menirea finanţărilor comunitare fiind aceea de a ajuta producătorii agricoli să se dezvolte. Pentru acest an, UE a pus la dispoziţia tuturor ţărilor membre 90 de milioane de euro, sumă prin care se doreşte încurajarea consumului de fructe şi legume, cultivatorilor fiindu-le oferite preţuri foarte bune pe produs. A zecea parte din această sumă revine României, care poate distribui în şcoli mere în valoare de peste 13 milioane de euro (75% de la UE, 25% cofinanţare a statului român). Într-un material pus la dispoziţia SFin de către Ministerul Agriculturii se arată că „pe parcursul ciclului şcolar 2010-2011 vor exista 1.702.429 de beneficiari din rândul copiilor din clasele I-VIII. Programul este destinat, în principal, susţinerii producţiei comunitare de fructe şi legume, deci implicit a României. Distribuirea merelor în şcoli o poate face orice firmă care îndeplineşte condiţiile stabilite în caietele de sarcini elaborate de autorităţile locale. Provenienţa merelor pe care acestea le vor distribui nu se va putea cunoaşte deoarece nu este obligatoriu prin legislaţie să facă publică originea produselor”.
Toate celelalte state implicate în astfel de proiecte au avut grijă să pună la punct strategii prin care merele de import să deţină o pondere foarte mică, baza fiind producţia internă. În acest fel au avut siguranţa că banii rămân în economia lor. Cel mai bun exemplu este cel al Poloniei, unde cei 9.222.800 de euro repartizaţi de UE în 2009 au fost consumaţi în totalitate de pomicultorii din această ţară.
Citeste mai mult in Saptamana Financiara
ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei
Exemplu asolament toamna 2011
Intrebare: va salut, in aceasta toamna care a dat peste cap planurile de semanat si implicit asolamentul, ne puteti da un exemplu de rotatie a culturilor pe o perioada de cinci ani? 2011-2015?Raspuns: Buna ziua, puteti citi raspunsul postat de colegul meu. http://www.clubagricultura.ro/culturi-de... citeste tot raspunsul aici
Articole conexe:
Ultima ora
- » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
- » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
- » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
- » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
- » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole
Comentarii
1 comentarii
valeria 2010-11-01 11:51:53
De ce nu se ia legatura cu marii producatori de mere direct?Fiecare sa-si prezinte oferta.Asa s-ar reusi macar stabilizarea productiilor, ar sti ca au beneficiari.In functie de oferta sa ramana in program cei care ofera cele mai atractive preturi, plus ca s-ar putea distribui din surse cat mai apropiate de beneficiari avantajand producatorii locali.