Caracterizarea solurilor: cernoziomul cambic

Tags: protectia solurilor, tipuri de sol

Cernoziomurile cambice s-au format in conditii de vegetatie si clima active, care au favorizat intensificarea si adancirea proceselor de transformare a materiei minerale. Sunt raspandite in silvostepa - zona de tranzitie intre stepa cu cernoziom si zona forestiera, care se caracterizeaza printr-o bogata vegetatie ierboasa. In prezent, aspectul initial al silvostepei se pastreaza doar izolat si pe suprafete mici intrucat structura acesteia a fost modificata antropic. La cernoziomurile cambice nu se inregistreaza migrarea argilei.
In tara noastra cernoziomurile cambice se intind pe o suprafata de aproximativ 2 200 200 ha - in Cimpia de Vest, zona Timisoara, Arad, Chisineu-Cris, continua cu intreruperi spre nord in zona Salonta, Oradea, Carei. Raspaindire mare au in Campia Romana, unde se afla sub forma unor benzi cu o latime de 30-70 km. Suprafete importante ocupa si in sudul Moldovei si Campia Jijiei. Pe suprafete mai mici se gasesc in Campia Transilvaniei, in Podisul Secaselor, in partea centrala a Dobrogei de sud si izolat in zona deluroasa de nord.

In zona cernoziomului cambic precipitatiile anuale sunt prezente sub forma unei variatii largi si oscileaza intre 560-600 mm. Iarna si primavara precipitatiile sunt de doua ori mai mari decat cantitatea de apa evaporata. In aceasta zona temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9.2 - 11.2 grade Celsius si ceva mai scazute in partea de nord-est a tarii, aproximativ 8.3 grade Celsius . Evapotranspiratia potentiala este de 650-700mm iar indicele de ariditate oscileaza intre 23-30.

Vegetatia sub care s-au format aceste soluri se pastreaza doar izolat si pe suprafete reduse. In silvostepa initiala vegetatia era formata din palcuri de paduri cu poieni mari sau paduri rarite. In vegetatia lemnoasa domina stejarisul: Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens. La arbusti predomina Ligustrum vulgare, Evenymus europaea, Crataegus monogyna. Vegetatia in pajisti este dominata de Poa bulbosa, Festuca, Vallesiaca, Festuca pseodovina, iar in poieni Poa pratensis, Carex praecocs, Koeleria gracilis.

La cernoziomul cambic se remarca un numar mare de lumbricide, miriapode, diferite alte insecte si rozatoare, care in totalitatea lor omogenizeaza materia organica cu cea minerala. In cernoziomul cambic au un rol foarte mare si activitatea microorganismelor humificatoare.

Materialul mineral pe care s-au format aceste soluri este format din loesuri si depozite loessoide. Pe aceste soluri au o evolutie dinamica si depozitele nisipoase fine, remaniate eolian.

Panzele de apa freatica se gasesc sub nivelul critic, deci la adancimi mari si in consecinta nu influenteaza procesul de formare a cernoziomului cambic tipic. In Campia Dunarii sunt situatii cand apa freatica se ridica deasupra nivelului critic la 2.5 - 3 m, influentand in acest caz partea inferioara a profilului de sol.

Factorii de pedogeneza au contribuit la intensificarea si adancirea de argilizare , la spalarea profunda a sarurilor solubile si la mentinerea unei activitati biologice. Cernoziomul cambic reprezinta conceptul central si are profilul de tipul: An –Bv –Cca sau C.

Orizontul Am la acest sol este un Am de 40 - 50cm grosime; are culoare inchisa, brun-negricioasa, brun-cenusie, structura formata din agregate mijlocii cu muchii usor reliefate; textura este luto-argiloasa.

Orizontul Bv are grosimi diferite , intre 20-60cm ; este de culoare brunie cu nuante roscate sau ruginii ; textura este luto-argiloasa; structura micprismatica; moderat compact, radacini; trecerea spre orizontul urmator.

Orizontul Cca se gaseste de la 70-120cm in jos are culoare brun-galbuie; astructurat; lutos; fin poros; prezinta numeroase pete cu diferite marimi de carbonat de calciu. Bogata activitate biologica al acestor soluri este materializata in numeroase neoformatiuni biologice.

Procesul de argilizare activ determina cresterea procentului de argila si, in consecinta, o textura luto-argiloasa.

Structura orizontului Am este grauntoasa, iar cea a orizontului Bv este mai mic prismatica si nu este hidrostabila. Aceste soluri sunt usor tasate; orizontul Am are continutul de humus cuprins intre 3-5%. La aceste soluri continutul in elemente nutritive este ridicat, au conditii de solificare bune, stimuleaza dezvoltarea bacteriilor fixatoare de azot asimilabil.

Cernoziomul cambic tipic evoluat pe loess sau pe depozite loessoide este unul dintre cele mai fertile soluri din tara noastra. Fertilitatea potentiala este asigurata de insusirile fizice, hidrofizice si biochimice. Cernoziomul cambic are continut ridicat de humus de buna calitate, reactie neutra sau slab acida si o buna aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Harta diferitelor tipuri de soluri din Romania
• » Solul. Tipuri de sol şi caracteristici generale

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole