Cârnaţi şi piftii pentru masa de Revelion

Tags: carnati de revelion, piftii, teliuc, meria, traditia culinara, cozonac, covrigi, ciorba de porc, friptura de porc, placinte cu branza, sarmale cu pasat, carnati, toba, maiete, sangerete, zamachisa, mamaliga batuta

În unele sate tradiţia culinară se mai păstrează încă, iar reţetele din moşi-strămoşi sunt folosite şi astăzi la prepararea mâncărurilor de Anul Nou.
De la Teliuc şi până la Meria se prepară pentru sărbătoarea Anului Nou ciorbă cu carne de porc, friptură şi răcituri.

“Când eram noi copii nu erau dulciuri. Se făcea cozonac şi covrigei. Tot pentru seara de Anul Nou se pregătea ciorbă cu carne de porc şi friptură din porcul tăiat de Ignat. Sub nicio formă nu se consuma pui, pentru că mama ne zicea că, dacă vom mânca, nu vom avea deloc spor în anul în care va urma, ci vom râcâi şi vom da înapoi ca găina. Se făceau şi plăcinte cu brânză, iar sarmalele cu păsat (n.r. mălai măcinat mare) din timpul anului, erau înlocuite de sărbători cu sarmale cu carne şi orez”, a povestit Clara Ilca, una dintre gospodinele din zona Pădurenilor. Tot ea mai adaugă că pe masa tradiţională de Anul Nou se găseau şi alte produse din carne de porc: cârnaţ, tobă, “măiete” (n. leber) şi sângerete fiert sau crud.

Mămăliga şi banul norocos
Gospodinele din Dăbâca afirmă că, lângă preparatele tradiţionale din carne se alăturau, cu ocazia fiecărui An Nou “piftiile” (răciturile), plăcintele pădureneşti cu caş sau “zămăchişă” (brânză dulce) şi “mămăliga bătută”. Pe un strat de mămăligă urma un strat de brânză, apoi unul de smântănă şi încă o dată, până la terminarea ingredientelor. Mămăligă se pregătea şi pentru a vedea cine va fi norocosul familiei în anul care tocmai începea. Astfel, în mălaiul fiert se aşeza un bănuţ, se amesteca bine şi se aşeza mămăliga pe masă. Care dintre meseni nimerea moneda era considerat “bănosul” noului an.

Citeste mai mult in Adevarul

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Arboretumul Simeria - Rezervatie dendrologica si peisagistica
• » Cine sta in spatele cozonacilor Boromir. Povestea lui Constantin Boromiz
• » Mures: Caltaboşi, cârnaţi şi şorici gustaţi în ritm de colinde din Solovăstru şi Măgherani
• » Povestea cârnaţilor olteneşti făcuţi din porci belgieni
• » ''Minciuna'' reducerii TVA la alimente: cârnaţii se vor vinde scump

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole