BIOCOOP Sibiu: prima cooperativa din tara pe profilul produse ecologice

Kovacs Ladislau. Este din Medias, zona Sibiului. Oferta lui este bogata : "Avem germeni, germeni de grau, germeni de secara si salata alfalfa si trifoliene cu ridichi. Din familia trifolienelor sunt lucerna, trifoiul".

In opinia sa, bucuresteanul "[...] incepe sa se obisnuiasca cu aceste produse. Alfalfa, in special produsul asta, e foarte cunoscut dincolo".

Laci Kovacs face parte dintr-o asociatie de producatori, Biocoop Sibiu. "Suntem mai multi producatori, produsele sunt de la fiecare. Produse traditionale, turta de malai de exemplu, amestecuri cu visine, gemuri diferite, painea traditionala care este neagra".


A inceput in 2000 cu cultura de trandafiri. "Era un program pentru trandafiri de ulei, mi-am scos certificat ecologic in 2001 si de-acolo am plecat mai departe pe ideea ecologica. Produc si branzeturi. In cantitati foarte mici, tot ce se poate produce la o gospodarie in casa. Mergand pe ideea ca o gospodarie taraneasca trebuie sa se mentina singura, sa se autointretina si chiar mai mult, sa aiba un surplus de vanzare".

Si de ce trebuie?, incerc eu sa-l provoc. "Pentru ca asa e normal. Adica normal nu e sa mearga taranul si sa cumpere de la magazin, de la shop, de la supermagazin. Normal e sa produca cu mijloacele lui de existenta si sa aiba un surplus pe care sa il poata comercializa. Eu sustin, si colegii mei la fel, ideea de gospodarie. Statul ar trebui sa incurajeze mica gospodarie taraneasca, asa-zisa de subzistenta. Pentru ca daca ar fi incurajata ar deveni mai mult decat de subzistenta. Si pe vremea lui Ceausescu se stia bine. CAP-ul isi facea treburile lui si in piata veneau taranii si majoritatea produselor pentru populatie era sustinuta de mica gospodarie, in conditii mult mai vitrege pe vremea lui Ceausescu, nu ca acum. Acum sunt mai vitrege pentru ca nu e sustinuta deloc de stat mica gospodarie. Prea putin. Era vorba sa apara fermele de subzistenta care practic sunt nule. Incurajari pentru a deveni competitive sunt. Exista in cazul cursurilor care se fac niste idei de genul, domnilor, ati putea deveni mai competitivi crescand patru gaini. Nu e o conceptie, nu e un management sanatos al micii gospodarii. Mica gospodarie are un potential fantastic dar nu e exploatat si probabil ca nu exista interes. Asta e parerea mea".

Produsele domnului Kovacs se gasesc in Sibiu si Bucuresti. "Avem Biocoop-ul Sibiu, e prima cooperativa din tara pe profilul produse ecologice. Functioneaza destul de bine, are si un mod original de organizare care se pare ca merge. Fiecare merge si isi desface produsele, isi stabileste preturile, se plateste o taxa de participare, avem cheltuielile impreuna dar fiecare gospodarie ramane individuala, producatorul care e in cadrul cooperativei. Si functioneaza, domnule".

Ideea de a organiza un targ al taranului roman I se pare "[...] perfecta pentru ca dincolo functioneaza treaba asta. Fiecare oras sau oras mai mare are o zi pe saptamana care se aloca pentru targ. Si noi, producatorii, ne putem mari un pic aria la produse si desfacere ca inca suferim. Sibiul acopera o parte, partea de ecologie. Oamenilor li se par un pic preturile exagerate nestiind despre ce e vorba".

Pentru el inceputul nu a fost usor. "Eu sunt inginer in automatica si calculatoare. In 2000 am plecat din Bucuresti. Am lucrat la IRUC Bucuresti. Am renuntat in 1990-1991. Eram mutat la tara din 1998, copiii au avut niste probleme de sanatate si ne-am mutat la tara. Habar n-aveam de agricultura, iti spun cinstit. Si dup-aceea mi-a placut. Am inceput cu un animal pentru ca era criza aia de alimente in 1988-89, nu se gasea nimic. O capra mi-am cumparat, am dat la copii lapte de capra. Aveam o gradina de jucat fotbal in ea, asa era de mare, dar la urma am reusit s-o acopar. Si in 1991, dupa Revolutie m-am mutat definitiv la tara. Mi-am luat tractor, mi-am luat utilaje, ce aveam nevoie si m-am apucat de agricultura. O mers cum o mers toata agricultura romaneasca. In 2000 am renuntat la agricultura conventionala categoric. Agricultura conventionala este cea care se face in mod obisnuit, chimizata, pe pesticide, chimicale, chestii din astea. Si inainte faceam asta pe camp si aveam gradina mea pentru familie. Aia era separat, fara chimicale".

Cand sa ne despartim mi-a dat o carte de vizita care m-a surprins. M-am intors din drum si l-am intrebat: Ce inseamna domnule, "Laci Kovacs- taran?" Ca asa scrie pe cartea dumneavoastra de vizita. Aveti carte de vizita de taran? A raspuns prompt: "Da, exact. Pentru ca la noi se spune ca esti fermier. Fermier esti cand ai o ferma, domnule, cand esti asa un mic gospodar nu ai nici o ferma. Sau in nomenclatorul nostru intra muncitor agricol. Eu nu sunt muncitor agricol pentru ca am pamant. Deci nu ma duc cu ziua cu sapa, stii?"

Dar cred ca sunteti si primul taran cu carte de vizita de taran. "Probabil".

Interviuri, transcriere interviuri, texte si anumite foto realizate de dl. Ciprian Voicila, MTR.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole