Agricultura judeţului Olt

Tags: olt, bursa cerealelor, dadr olt, agricultura olt

Agricultura judeţului Olt beneficiază de condiţiile prielnice din punct de vedere al reliefului, climei şi solului. Judeţul este mare producător de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi struguri. Efectivele de animale sunt de 74790 bovine, 243.665 porcine, 271.188 capete ovine şi 2.927.890 capete păsări. Sectorul privat deţine ponderea acestui sector de la 84,0% la bovine la 99,8% la păsări.
În cadrul activităţii agricole îşi desfăşoară activitatea două staţiuni de cercetare (una agricolă şi una pomicolă), 22 societăţi comerciale cu profil agricol, o societate de creştere şi îngrăşare a porcilor – în domeniul public. Sectorul privat deţîne 82% din suprafaţă şi cuprinde 276 societăţi agricole în baza Legii 36/1991 şi 1090 asociaţii familiale. Serviciile de mecanizare sunt asigurate de 27 societăţi comerciale tip AGROMEC din care 5 sunt privatizate, iar restul în curs de privatizare.

Ca organizare, în judeţ se disting trei forme principale de expoataţii agricole: familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploataţii agricole organizate asociativ, ce funcţionează ca societăţi agricole cu personalitate juridică, dar fără caracter comercial şi societăţi comerciale create din fostele unităţi de stat.

Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 434.834 ha, în context naţional fiind pe locul şapte, din care:
- plantatii viticole – 7.634ha – locul 11 pe ţară;
- plantatii pomicole – 6.416ha – locul 14 pe ţară;
- păşuni – 31.784 ha – locul 37 pe ţară;
- fâneţe – 529 ha – locul 34 pe ţară;
- suprafata arabilă – 393.254 ha – locul 6 pe ţară.

Suprafaţa cultivată totală în anul 2009 a fost de 331.289 hectare.

Din punct de vedere al structurii agricole, se evidenţiază cu un important potenţial viticol comunele Sâmbureşti, Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomireşti, Strejeşti, Mărunţei, iar în domeniul legumicol localităţile din lunca Dunarii şi de-a lungul râurilor Olt si Olteţ.

Reprezentativă societate agricolă în judeţ şi, de asemenea, o importantă producătoare de vinuri de marcă, vechi şi curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Regală şi Sauvignon, ţuică şi rachiuri naturale, prune şi mere în stare proaspătă este S.C. VITIPOMICOLA S.A. SÎMBURESTI.

Condiţii de climă
Datorită poziţiei pe care o ocupă în sud-vestul ţării, clima judeţului Olt aparţine tipului temperat–continental. Prin configuraţia reliefului din partea nordică a judeţului, clima are o nuanţă mai umedă, în partea sudică fiind mai aridă. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului după staţiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 ºC la Caracal şi 10,9 ºC la Slatina, valori strâns legate de condiţiile generale ale acestei zone unde predomină climatul continental.

Cantităţile medii de precipitaţii variază de la <500 mm în partea de sud-vest a judeţului păna la peste 600 mm în localităţile din extremitatea nordică din cuprinsul Podişului Getic. Prin poziţia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid şi cel central, mai umed din cuprinsul Câmpiei Române, judeţul Olt înregistrează o perturbare de la mersul normal al precipitaţiilor medii anuale, cu scăderi de la nord la sud şi apariţia unei porţiuni centrale (axată pe râul Olt la confluenţa cu râul Olteţ), cu precipitaţii sub 500 mm şi chiar sub 300 mm în perioada de vară şi condiţionată de precipitaţii medii în intervalul aprilie-septembrie.

Vânturile scot în evidenţă prezenţa unei zone de interferenţă între partea estică a Câmpiei Române (cu vânturi dominante din sectorul estic) şi partea vestică a aceleaşi regiuni (cu vânturi dominante din sector estic), în primul caz fiind vorba de Crivăţ, iar în al doilea de Austru. Cele două văi principale, valea Oltului şi valea Dunării prin particularităţile lor fizico-geografice, contribuie la formarea unor microclimate distincte.

Vegetaţia judeţului Olt
Vegetaţia judeţului Olt se încadrează în două mari unităţi vegetale: zona forestieră situată în nord şi zona de stepă şi de păşuni în sud, limita lor putându-se urmări în general pe meridianul oraşului Caracal. Prima fâşie este reprezentată de subzona pădurilor de stejarşimixte de tip sud-european (cerete şi gârniţete), iar a doua de pajişti de silvostepă cu graminee şi diverse ierburi care alternează cu păduri de stejari.

Subzona pădurilor de stejar şi mixte de tip sud-european (cerete şi gârniţete) iese în evidenţă prin diferite pâlcuri de păduri, cu cea mai mare răspândire în Piemontul Cotmenei.

Subzona silvostepei reprezintă trecerea de la subzona pădurilor la zona de stepă în continuarea sudică a formaţiunii anterioare.

Solurile din judeţul Olt
Geografic, solurile judeţului Olt se împart în mai multe unităţi zonale şi intrazonale, care constituie potenţialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi a culturilor agricole în raport cu condiţiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

* cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice părţii sudice şi sud-vestice a judeţului;
* soluri brun-roşcate, de asemenea fertile, au o răspândire mai redusă, ele fiind situate de o parte şi de alta a luncilor Oltului şi Olteţului;
* argiluvisoluri, în partea de nord a judeţului şi mai ales la est de Olt, în Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

* soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de localitatea Optaşi.
* soluri slab dezvoltate şi de luncă : ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi şi în Lunca Dunării) şi solurile aluviale.

În legătură cu eroziunea solurilor, teritoriul judeţului Olt ridică probleme importante numai în partea nordică, situată în cuprinsul Podişului Getic, respectiv eroziunea în suprafaţă. În câmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul văilor şi pe versanţii abrupţi, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torenţială şi procesele gravitaţionale. Eroziunea eoliană este slabă.

Oltul va avea o bursă a cerealelor

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » S-a lansat Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala. Va rugam, reveniti!
• » Incepand cu 1 martie se primesc proiecte pentru "Implementarea strategiilor de dezvoltare locala"
• » Discutii asupra strategiei de dezvoltare a agriculturii romanesti pe termen mediu si lung
• » Discutii intre Ciolos si Fuia referitoare la fondurile pe dezvoltarea rurala
• » Proiect de dezvoltare a retelelor de internet in mediul rural

Ultima ora

• » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
• » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
• » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole