Adrian Vasilescu, BNR: Ţăranii nu înţeleg că nu pot câştiga dacă păcălesc clienţii
Tags: standarde in ferme, standarde europene, adrian vasilescu
Ţăranii români nu înţeleg că nu pot câştiga din faptul că păcălesc "azi un client şi mâine altul" prin vânzarea de produse cu standarde reduse de calitate, iar acest lucru afectează dezvoltarea ţării, consideră consilierul guvernatorul BNR Adrian Vasilescu, informează Mediafax.
"Vine acum un ţăran în Bucureşti şi în oraşele ţării, unde s-au deschis aceste târguri cu produse tradiţionale. Nu înţelege ţăranul român, şi nici nimeni nu îl ajută, că nu poate să câştige din faptul că păcăleşte azi un client şi mâine altul. Produsele lor sunt murdare, sunt netradiţionale. Brânză cu apă multă, dă brânză de vaci şi minte că e de capră. Acestea sunt probleme care nu sunt mărunte, sunt probleme ale acestei societăţi şi sunt probleme care ne ţin pe loc. Pentru că dacă nu avem agricultură este pentru că nu avem servicii care să sprijine agricultura", a declarat vineri Vasilescu, la seminarul "Cum va depăşi România criza economică?".
El a adăugat că România are mari probleme cu agricultura, deşi are un pământ foarte bun, oamenii nu mai ştiu să-l lucreze.
Vasilescu a dat ca exemplu perioada interbelică, când ministrul învăţământului a mobilizat învăţătorii pentru educarea ţăranilor, iar ulterior creditul agricol a contribuit foarte mult la dezvoltarea acestui sector.
"La Paris apărea în vitrine: «am primit făină din România». Unde sunt mărcile noastre? Astăzi nu se mai ocupă nimeni de ţăran, această cultură economică nu poate fi făcută numai din nişte profesori, nici doar de Banca Naţională care s-a angajat de mult în acţiuni pe acest plan. Ea trebuie să fie făcută de întreaga societate civilă, învăţământ, profesori, preoţii, etc. Tot ce este în această ţară are capacitatea de a se tranforma într-o catedră educaţională", a continuat Vasilescu.
Astfel, el a subliniat importanţa educaţiei pentru dezvoltarea unui popor, nu numai pentru evoluţia agriculturii.
ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei
Ardei iute
Intrebare: cum se planteaza ardeiul iute in rasadnita, la ce distante?Raspuns: randuri la distanta de 5-6 cm si 5 cm pe rand. Pentru plantare definitiva rasadul trebuie scos cu c... citeste tot raspunsul aici
Articole conexe:
Ultima ora
- » Subventia pe suprafata 2012: Aproape 22.000 de cereri de subventii in Teleorman, toti se intreaba cand se va plati subventia
- » Zootehnie 2012: Situatia subventiilor pe cap de animal la Calarasi, la speciile ovine si caprine
- » Situatia cererilor pentru subventia pe suprafata depuse in Harghita, in 2012
- » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
- » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole
Comentarii
3 comentarii
Dr. Theodor Echim 2010-11-27 12:21:09
Observatie corecta si totdeauna la zi, chiar si in vestul Europei. Singurele cai eficiente sunt:
1. Informarea continua, nu numai regulata sau sporadica,si dezvaluirea prin televiziune atat a ofertantilor, cat si a consumatorilor, caci cine insala un client, pierde mai multi clienti
2. Controlul regulat de stat
3. Inasprirea amenzilor, pana la retragerea dreptului de productie, respectiv
prelucrare si comercializare. Caci numai prin experienta se invata.
Cu salutari,
Dr. Echim
Mărin din Băileşti 2010-11-26 22:58:29
D-LE Vasilescu, nu mai ponegri adevăraţii ţărani producători.Du-te în pieţe şi fă un sondaj la tarabe. Vei fi tare surprins. 99,9% din tarabagii găsiţi nu sunt cei care produc, sunt intermediarii, aşazişii ţigani bişniţari. Mai concret, dacă veneai la târgul din Băileşti, Craiova, sau oricare oraş din Dolj, în joia Paştelui ca să-ţi cumperi un miel , găseai 2-3 ciobani, în schimb, erau zeci de ţigani cu zeci de rable înmatriculate în Bulgaria, pline cu miei. I-adunaseră din sate, la preţuri derizorii , iar aici se tocmeau la sânge. Ăştia, in adevăr, reuşau să păcălească " azi un client şi mâine altul". Nimeni de la primărie sau de la poliţie nu a verificat de unde au marfa , sau măcar dacâ au certificat de producător. Aş putea să vă dau o mulţime de astfel de exemple. Aceeaşi situaţie este şi la celelalte produse. Realmente, ţăranii nu ajung cu produsele în piaţă pentru că la întrare sunt înpâmpinaţi de intermediari . Ăştia le ia toată marfa cu un preţ mai mic, apoi o vând cu suprapreţ. Dacă se înpâmplă ca un ţăran să scape cu marfa în piaţă, nu va găsi tarabă. Toate sunt ocupate de aceşti "bişniţari", başca marile taxe practicate de patronul pieţei.
În final ţaranul se mulţumeşte sa dea totul mai ieftin şi să plece repede acasă pentru că are de muncă. Bişniţarul are tot timpul să stea şi să ţină la preţ. În final, " măi dragă" ( şi ştiţi voi de la cine am împrumutat-o) Vasilescule, mai fă tu educaţie şi cu poliţia şi cu primăria care eliberează certificalele de producător într-o veselie, nu se mai deranjază nici să se deplaseze pe teren să verifice dacă solicitantul are cultura respectivă, sau nu.
Sănătate la toată lumea!
Nelutu 2010-11-26 16:19:02
Ia sa-l dea afara din serviuciu pe Vasilescu si sa-l oblige sa traiasca numai din gospodarie,si atunci sa vina si sa ne tina prelegeri ! Pacat ca taranii se duc la Bucuresti cu produsele lor ca sa-si bata joc de ei un tiganii de Dimbovita !!! Sa manince bucurestenii "E"-uri,acelea sunt pentru ei,nu alimente adevarate,sanatoase !!!