Tehnologii actuale: Semanatul cu rigole deasupra randului

In prezent, dupa semanat ramane o suprafata neteda si compacta care la impactul cu atmosfera amplifica efectul curentilor de aer. Apa se scurge usor, apare eroziunea inclusiv eoliana cu "descaltarea" plantelor. Pentru a preintampina aparitia acestor efecte negative, fermierii deseori semana adanc, plantele rasar si infratesc cu intarziere.

Tags: semanat cereale, semanat paioase, tehnologie de semanat, reglaj semanatoare

Trebuie sa amintim ca asistam la schimbare pronuntata a climei, temperaturile pozitive cresc impreuna cu evaporarea apei din sol, cele negative scad, iar curentii de aer devin tot mai puternici. Sunt necesare deci, masuri de aparare adecvate.

Un colectiv de cercetatori a propus o imbunatatire a tehnologiei semanatului. Astfel, inginerii Dumitru Manole, Marioara Nicolescu si Eugen Florea au publicat o lucrare ce rezuma munca a peste 7 ani de cercetare, incununati cu brevete de inventii medaliate la expozitii internationale.

Preocuparea noastra la semanat este sa realizam conditii cat mai bune pentru ca plantele sa rasara si sa infrateasca cat mai repede, spun autorii.

Aceasta inseamna teren bine pregatit, fara bolovani, fara resturi vegetale care ar deteriora substantial repartizarea si incorporarea semintelor. Suntem la un punct sensibil - adancimea de semanat - de cele mai multe ori, conditiile de pregatire a terenului, ne obliga sa semanam adanc, cu neajunsurile cunoscute.

Rigola este destinata sa creeze conditii mai bune de impact al atmosferei cu suprafata solului semanat. Este cunoscuta de peste 80 de ani ca metoda LISTER si folosita in S.U.A. de   multe zeci de ani.

In conditiile noastre, s-au facut studii asupra rigolei, in poligon si in camp, asupra parametrilor optimi privind rezistenta la colmatare, unghiul de scurgere a taranei, distanta intre randuri optima-fitotehnic si s-a ales 17,5 cm, larg folosita in occident.

S-a optat pentru adancimea medie de 4,5 cm, care se poate realiza usor, fiind optima la protejarea plantelor la frecventa curentilor de aer si astfel la temperaturi excesive pana la evitarea inghetului cat si reducerea vaporarii apei din sol.

Aspectele de protejare a plantelor la inghet s-au verificat practic prima data in 1993 la IAS CASTELU Ing. Ismet Sucuri, unde 1000 de ha de orz a inghetat iar lotul experimental de 2,5 ha nu a inghetat. Apoi, in 2003 la SPORT - AGRA din AMZACEA, exploatatia dr. Ing. Dumitru Manole, unde graul semanat in rigole corect realizat nu a inghetat.

Aspecte tehnologice

Trebuie subliniat ca protejarea la vant este maxima atunci cand directia acestuia este perpendiculara pe directia rigolei, iar cand acestea se suprapun nu se mai realizeaza protectia.Pentru a obtine eficienta maxima la protejarea culturilor, este necesar sa determinam pe cat posibil directia vantului dominant in perioada calendaristica interesata (se dau relatii in continuare).

Rigola realizeaza si un bilant marit al apei din precipitatii acumulat prin versantii sai, care opresc scurgerile, reduce evaporarea apei, retine si apa din precipitatii reduse cantitativ (0-5 l/mp) care au o pondere de peste 20% din totalul precipitatiilor, retine zapada. Reduce eroziunea prin atenuarea scurgerii apei pe panta, iar prin reducerea frecventei curentilor de aer se atenueaza spulberarea particolelor de sol, evitand "descaltatul" plantelor.

In privinta ingrasamintelor, "spalarea" versantilor realizata de apa din precipitatii concentreaza fertilizantii din sol in zona de interes la radacina plantelor, inclusiv ingrasamantul administrat. Este o fertilizare ideala pe rand constituie interes pentru culturile ecologice.

Rigola deasupra randului semanat se face indepartand surplusul de sol, fata de grosimea stratului de sol stabilita ca necesara sa acopere samanta, ceea ce constituie "adancimea de semanat" si se realizeaza astfel:

• Etapa I prin reglajul semanatorii "asezam" samanta in zona de sol umed.
• Etapa a II-a reglam presiunea la tasatorii modelatori de rigole sa indeparteze surplusul de sol pana la nivelul stabilit. Vom avea o rasarire si infratire rapida.

Cele mai mari neajunsuri sunt produse de vant si temperatura. Astfel, temperatura ridicata la sol asociata curentilor de aer produce evaporarea apei, iar in anotimpul rece inghetul plantelor.

Determinarea directa a vantului este mai dificila. Este mai usor sa ne folosim de cuantificarea temperaturii sau a evaporarii apei, care sunt interdependente cu vantul. Fotografia de mai jos prezinta un poligon in care sunt orientate pe segmente de punct cardinal rigolele realizate si intretinute cu sablonul. Se vad amplasate evaporimetre directionate.




Mod de lucru: Dimineata, se citeste nivelul apei din recipienti, cat si/temperatura pe fundul rigolelor, pe toate segmentele de p.c. si separat, temperatura la nivelul solului neted. Datele se trec pe un tabel pe segmente de p.c. Se observa ca temperaturile din rigole sunt diferite si mai scazute fata de cele de pe terenul neted. Cumulate, pe o perioada calendaristica, se vor evidentia pe unul sau doua segmente de p.c. sume de temperaturi, cele mai scazute indica efectul de protejare a rigolei fata de vantul, care este perpendicular pe directia acesteia.

Este o lucrare simpla, usor de realizat, dar care cere multa perseverenta pe intreaga perioada calendaristica aleasa. Trebuie repetate trei ani pentru a fi media cat mai aproape de realitate.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Ultima ora

• » Care sunt ramurile de rod la visin si la cires si cum se face taierea
• » Aratura cu plugul fara cormana, o solutie pentru solurile erodate si nisipoase
• » Deficienta de cupru la mar, par si prun
• » Argentinienii au transferat gena tolerantei la seceta de la floarea soarelui la soia, grau si porumb
• » Cele mai pagubitoare boli la par