Infiintarea culturilor de legume direct in camp

Tags: semanatori, legume romanesti, infiintarea culturilor, culturi de legume, epoca de semanat, metode de semanat

Unele specii de legume, în condiţiile de la noi din ţară, se cultivă exclusiv prin semănat direct în câmp, altele exclusiv prin intermediul răsadului. Există şi o a treia grupă care uneori se cultivă prin semănat direct, iar alteori prin răsaduri. Speciile legumicole care se cultivă exclusiv prin semănat direct în câmp sunt: spanacul, mazărea, fasolea, morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, ridichea, sfecla de masă, cicoarea, bamele, mărarul, leuşteanul, cimbrul.
Speciile legumicole care se cultivă în mod obişnuit prin semănat di­rect şi numai ocazional prin răsaduri sunt: castravetele, pepenii, dovle­celul, ceapa, salata, tomatele pentru industrializare.

Prin perfecţionarea tehnologiei de semănat bob cu bob şi prin gene­ralizarea combaterii buruienilor cu erbicide se tinde la extinderea semă­natului direct la specii care se cultivă obişnuit prin răsad cum ar fi ceapa, tomatele, varza etc.

Epoca de semănat la plantele legumicole este determinată de particu­larităţile agrobiologice ale speciilor (temperatura de germinare a semin­ţelor, reacţia termo şi fotoperiodică) şi condiţiile climatice ale zonei de cultură, dar şi de considerente economice, dintre care cel mai important este termenul de livrare a producţiei, în funcţie de consum.

La unele specii legumicole ca morcovul, ceapa, spanacul, mazărea, semănatul se poate face chiar înainte de a se realiza temperatura de ger­minare, deoarece seminţele rămân în sol fără să se altereze, în schimb la fasole, castravete , pepeni, seminţele se alterează uşor dacă rămân prea mult timp în sol fără să germineze. Semănatul legumelor în câmp se poate face primăvara, vara şi toamna.

Epoca de primăvară cuprinde mai multe urgenţe, în funcţie de cerinţele faţă de temperatură:

urgenţa întâi (mustul zăpezii), când temperatura solului în zona de îngropare a seminţelor atinge 2-3°C şi acesta s-a zvântat suficient, semănându-se spanacul, salata, mazărea, pătrunjelul, morcovul, ceapa, mărarul şi ridichile de lună; calendaristic corespunde primei jumătăţi a lunii martie;

urgenţa a doua, când în sol în zona de îngropare a seminţelor tem­peratura ajunge la 5-6°C, semănându-se sfecla si cimbrul; calendaristic corespunde sfârşitului lunii martie şi începutul lunii aprilie;

urgenţa a treia, când temperatura soiului se ridică la 8-1O°C, semănându-se fasolea şi tomatele; calendaristic corespunde decadei a doua a lunii aprilie;

urgenţa a patra, când temperatura solului în zona de îngropare a seminţelor atinge 14-3 5°C, semănându-se castravetele, pepenii galbeni, pepenii verzi, dovlecelul şi bârnele. Calendaristic corespunde decadei a doua a lunii mai.

Epoca de vară are două urgenţe:

urgenta I-a, iunie - 15 iulie, când se seamănă ridichile de iarnă, sfe­cla roşie, castraveţii pentru conserve, fasolea;

urgenţa a II-a, 10-15 august când se seamănă spanacul şi salata pen­tru recoltare în toamnă.

Epoca de toamnă are două urgenţe:

urgenţa întâi - 15 septembrie - 10 octombrie, când se seamănă spanac şi salată pentru cultura extratimpurie de primăvară;

urgenţa a doua, în pragul iernii, luna noiembrie, când se seamănă ceapa şi morcovul.

In funcţie de cerinţele de consum şi de necesităţile de aprovizionare ritmică a fabricilor de conserve, la unele culturi se seamănă eşalonat în mai multe etape sau chiar în mai multe epoci (ex. mazăre, fasole, tomate pentru industrializare).

Metodele de semănat folosite la culturile de legume sunt următoarele: prin împrăştiere, în rânduri şi în cuiburi.

La stabilirea metodelor de semănat se ţine seama de asigurarea den­sităţii optime de plante la unitatea de suprafaţă, cât şi de spaţiul necesar efectuării lucrărilor de întreţinere şi recoltare.

Semănatul prin împrăştiere nu se practică decât sporadic, pe suprafeţe restrânse la unele culturi legumicole şi anume la cele care au perioadă scurtă de vegetaţie, nu se prăşesc şi nu se răresc ca: spanac, ridichi de lună, arpagic.

Semănatul în rânduri se practică la toate culturile de legume. Are ca avantaje: repartizarea uniformă a seminţelor în sol, economic de sămânţă de 20-40%, întreţinerea mai uşoară a culturilor, mecanizarea praşitului şi a altor lucrări de întreţinere şi recoltare, irigarea pe brazde etc.

Semănatul în rânduri echidistante se face atât pe teren plan, cât şi pe teren modelat, la speciile care se cultivă la distanţe mai mari (sfeclă, fasole-fig.l 0.2).

Semănatul în benzi este o variantă a metodei de semănat în rânduri echidistante. în bandă se seamănă 2-6 rânduri apropiate, între benzi se lasă distante mai mari, care permit deplasarea tractorului pentru exe­cutarea lucrărilor de îngrijire si recoltare. Această metodă se practică pen­tru culturile cu densitate mare la unitatea de suprafaţă (morcov, ceapă).

Semănatul în cuiburi se face la acele culturi care necesită distante mai mari atât între rânduri, cât şi între plante pe rând, cum ar fi castraveţii, pepenii verzi, pepenii galbeni, dovlecelul şi fasolea urcătoare.

La semănatul în cuiburi se distribuie, de obicei, un număr mai mare de seminţe într-un cuib (4-5), urmând ca după răsărire plantele să se rărească lăsându-se cele mai bine dezvoltate şi sănătoase.

ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei

Articole conexe:

• » Proiect de Hotarare a Guvernului in vederea acordarii unui ajutor de minimis pentru infiintarea culturilor agricole in toamna anului 2012
• » Cumparati soiuri de legume romanesti
• » Saaten Union România: 3,5 milioane euro pentru înfiinţarea culturilor vegetale în 2010
• » Agrotehnici comparative: Infiintarea culturilor de toamna in Danemarca
• » Olt: Culturi de legume, distruse de inundaţii

Ultima ora

• » Subventiile agricole dupa 2014, subiect de maxim interes discutat astazi la conferinta Focus on Agriculture
• » Calendar PNDR 2012: A fost prelungita masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole
• » Se pregatesc schimbari in agentiile de plati. Sa ne asteptam la o birocratie redusa sau doar la rotatia cadrelor?
• » Cine a fost Trita Fanita, fostul sef Agroexport, cel poreclit rechinul cerealelor
• » Victor Ponta s-a razgandit in privinta TVA-ului scazut pentru produsele agricole