Coada soricelului, la ce este bun ceaiul de codita soricelului

Planta creste pe marginea drumurilor si pe locuri necultivate. In Banat i se mai spune alunele, datorita credintei ca ar vindeca alunitele de pe fata oamenilor. In alte parti ale tarii se numeste sorocina. De la ea se folosesc florile - Flores Millefolii - si planta cu frunze si flori Herba Millefolii.
Tags: coada-soricelului, plante medicinale, ceai coada-soricelului, achillea millefoliumDatorita continutului in ulei volatil, bogat in azulen, coada so ricelului are proprietati puternic antiseptice, apropiindu-se de cele ale musetelului.
Se recomanda in diferite afectiuni ale stomacului si intestinelor, ca enterocolite si gastrite. Calmeaza colicile stomacale, ajuta la eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare.
Infuzia de coada-soricelului are si o actiune stimulenta asupra ficatului, marind secretia biliara, calmand in acelasi timp spasmele care dau colicile hepatice.
Avand un principiu amar (achileina), care se gaseste in cantitate mai mare in frunze, are proprietati tonice si stimulatorii asupra apetitului. Se recomanda in stari alergice.
Ceaiul de coada-soricelului influenteaza in bine menstruatia neregulata, avand proprietatea de a regla hemoragiile abundente si calma durerile. Pentru hemoroizi, se recomanda un amestec de coada-soricelului cu frunze de urzica, din care se beau doua-trei ceaiuri pe zi. In caz de constipatie se adauga si coaja de crusin.
O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol.
In cura de primavara, ajuta la curatarea singelui.
In tuse si bronsita, in anumite stari nervoase, in boli ale basicii udului, ceaiul de coada-soricelului aduce o stare de imbunatatire.
Ceaiul se prepara prin infuzie din una-doua linguri de planta la 500 g apa. Se bea in cursul unei zile.
Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri : antiastmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, anti-colitic, diuretic si laxativ-amtihemoroidal.
Extern, se foloseste sub forma de bai sau comprese cu efecte calmante, antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri, diferite plagi purulente, eczeme zemuinde, hemoroizi, ulcere varicoase si abcese dentare. Are proprietatea de a regenera tesuturile.
Pentru bai se utilizeaza 30—60 g planta la 1 litru ele apa. Aceasta insusire se mareste prin adaugarea de radacina de tataneasa. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate.
ClubAgricultura.ro - intrebarea zilei
Udare ficus
Intrebare: Am probleme cu un ficus pe care l-am primit cadou anul trecut, nu stiu daca il ud cum trebuie. Puteti sa-mi spuneti va rog cum se face udarea corect la aceasta floare?Raspuns: trebuie sa-l uzi cu apa la temperatura camerei, si cel mai bine dimineata. Iarna se uda foarte putin... citeste tot raspunsul aici






Comentarii
0 comentarii